- cutúmã
- s. f.,g.-d.art. cutúmei;pl. cutúme
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
cutúmã
Look at other dictionaries:
cutumă — CUTÚMĂ, cutume, s.f. Normă de drept consfinţită printr o practică îndelungată: consuetudine, obicei. ♦ (În vechiul drept) Obiceiul pământului. – Din fr. coutume. Trimis de gudovan, 13.10.2008. Sursa: DEX 98 CUTÚMĂ s. (jur.) consuetudine, datină … Dicționar Român
cutumiar — CUTUMIÁR, Ă, cutumiari, e, adj. Care ţine de cutumă, privitor la cutumă; tradiţional. [pr.: mi ar] – Din fr. coutumier. Trimis de gudovan, 13.05.2004. Sursa: DEX 98 CUTUMIÁR adj. (jur.) consuetudinar. (Practică cutumiar.) Trimis de siveco,… … Dicționar Român
obicei — OBICÉI, obiceiuri, s.n. 1. Deprindere individuală câştigată prin repetarea frecventă a aceleiaşi acţiuni; fel particular de a se purta sau de a face ceva; obişnuinţă, învăţ. ♢ loc. adv. De obicei = de regulă, în mod obişnuit, în genere. ♢ loc. vb … Dicționar Român
uzanţă — UZÁNŢĂ, uzanţe, s.f. Practică uzuală; regulă, obicei statornicit. – Din fr. usance, it. usanza. Trimis de ana zecheru, 01.08.2002. Sursa: DEX 98 UZÁNŢĂ, uzánţe, s.f. 1. Mod de a proceda, de a lucra propriu pentru un anumit lucru, pentru o… … Dicționar Român
uz — UZ, uzuri, s.n. 1. Faptul sau posibilitatea de a folosi ceva; întrebuinţare, folosire; folosinţă. ♢ loc. vb. A face uz de... = a (se) folosi de... ♢ expr. Scos (sau ieşit) din uz = care nu (se) mai foloseşte. 2. spec. (jur.) Dreptul de a se… … Dicționar Român
consuetudine — CONSUETÚDINE, consuetudini, s.f. (livr.) Obişnuinţă, obicei, deprindere. [pr.: su e ] – Din lat. consuetudo, inis. Trimis de gudovan, 19.05.2004. Sursa: DEX 98 CONSUETÚDINE s. v. cutumă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
datină — DÁTINĂ, datini, s.f. 1. Obicei sau deprindere consfinţită în timp şi devenită tradiţională pentru o colectivitate de oameni; tradiţie, uzanţă. 2. (Rar) Regulă, tipic. – Din sl. dĕdina moştenire (moştenire). Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa … Dicționar Român
tradiţie — TRADÍŢIE, tradiţii, s.f. Ansamblu de concepţii, de obiceiuri, de datini şi de credinţe care se statornicesc istoriceşte în cadrul unor grupuri sociale sau naţionale şi care se transmit (prin viu grai) din generaţie în generaţie, constituind… … Dicționar Român
